Dacă până acum câțiva ani, uleiul de cocos era un produs exotic și multe persoane nici nu știau de existența lui, astăzi, acest ulei a devenit viral printre promotorii alimentației sănătoase. Mulți îl promovează ca având efecte aproape miraculoase pentru pierderea kilogramelor suplimentare sau scăderea colesterolului, dar cercetările asupra beneficiilor sunt încă limitate.
Uleiul de cocos este una dintre puținele surse vegetale de grăsimi saturate, acestea găsindu-se în mod obișnuit în produsele animale. Uleiul este extras din miezul de nucă de cocos matură, recoltată din palmierul de nucă de cocos și nu trebuie confundat cu apa de nucă de cocos, care este fluidul din nucă de cocos.
Uleiul de cocos este 100% grăsime și are un conținut de grăsimi saturate de 90%. Grăsimile saturate trebuie limitate în alimentație, fiind implicate în creșterea riscului cardiovascular. Totuși, structura grăsimilor din uleiul de cocos diferă de grăsimea saturată găsită în multe produse animale, care sunt compuse în principal din acizi grași cu lanț lung. Uleiul de cocos are o cantitate neobișnuit de mare de trigliceride cu catenă medie (MCT). Acestea sunt stocate mai greu de corpul uman și sunt mai ușor de metabolizat comparativ cu trigliceridele cu lanț lung. Multe dintre beneficiile atribuite uleiului de cocos se datorează conținutului ridicat de MCT. Cele mai multe uleiuri de cocos conțin aproximativ 13 – 14% MCT. O persoană ar trebui să mănânce 150 de grame (g) sau 10 linguri de ulei de cocos în fiecare zi pentru a obține beneficiile acestor grăsimi, dar în această cantitate, consumul acestui ulei nu ar fi sănătos.
Nu toate uleiurile de cocos existente pe piață sunt la fel. Există mai multe variante:
– ulei de cocos parțial hidrogenat – varianta nerecomandată, aceasta fiind la fel de dăunătoare ca alte uleiuri procesate și bogate în grăsimi trans.
– ulei de cocos rafinat – extras din pulpa nucii de cocos, albită și dezodorizată în mod chimic.
– ulei de cocos virgin – extras din nuca de cocos proaspătă, coaptă, fără a folosi temperaturi ridicate sau substanțe chimice. Este considerat nerafinat și acestuia îi sunt atribuite beneficiile asupra sănătății.
Într-o alimentație echilibrată, uleiul de cocos nu trebuie evitat cu totul, dar nici folosit în detrimentul altor uleiuri vegetale sau în cantități mari. Astfel, dacă îl folosiți:
– căutați uleiul de cocos virgin și folosiți-l cu moderatie, la fel ca pe orice alt ulei;
– evitați uleiul de cocos parțial hidrogenat;
– păstrați uleiul într-un loc răcoros, întunecat. Ca și alte grăsimi saturate, este solid atunci când este la temperatura camerei și se lichefiază când este încălzit;
– chiar dacă uleiul de cocos poate fi folosit pentru gustul specific în unele rețete, trebuie folosit cu precauție și în cantitate limitată.
– nu uitați că toate uleiurile sunt bogate în grăsimi și calorii. O lingură de ulei de cocos conține: 120 calorii, 0 g de proteine și 14 g de grăsimi, din care 12 g sunt saturate.