Termenul vegetarian include o varietate larga de practici alimentare, adesea descrise prin ceea ce se omite din dieta. Societatea Vegetariana (The Vegetarian Society) defineste un vegetarian ca o persoana care urmeaza o dieta bazata pe cereale, leguminoase, nuci, seminte, fructe si legume cu sau fara produse lactate si oua.
Exista mai multe variante ale dietei vegetariene. Cele mai comune tipuri de diete vegetariene sunt: dieta ovo-lacto-vegetariana (se consuma produse lactate si oua) sau dieta vegana (sunt excluse toate produsele de origine animala). Caracteristica comuna a acestor variante este ca toate sunt bazate pe plante, adica au la baza cereale, legume, fructe, leguminoase, seminte si nuci. In functie de dieta, produsele de origine animala sunt partial sau total excluse
Datorita interesului crescut pentru dieta vegetariana, incepand cu anii 1980 au fost dezvoltate diferite strategii si ghiduri pentru planificarea meselor, speciale pentru vegetarieni si de care ar trebui sa tineti cont daca alegeti sa eliminati anumite grupe alimetara din dieta.
Pe langa surse variate de alimente vegetale, o alimentatie vegetariana sanatoasa implica:
- aport caloric adecvat
- consum limitat de alimente rafinate si procesate
- masuri pentru un stil de viata sanatos, precum:
- aport zilnic adecvat de apa sau alte lichide sanatoase
- expunerea la lumina soarelui 1-15 minute pe zi
- renuntarea la fumat
- abstinenta totala sau consum minim de alcool.
Obiectivele recomandarilor nutritionale pentru vegetarieni, includ:
– incurajarea unei alimentatii variate si echilibrate, bogata in nutrienti si in cantitate adecvata pentru a acoperi necesarul organismului uman;
– meniuri zilnice adecvate din punct de vedere nutritional si adaptate in functie de necesarul individual de nutrienti si calorii, evitarea consumului excesiv de dulciuri sau alimente bogate in grasimi;
– monitorizarea cu atentie a dietei, in cazul sarcinii sau lactatiei, persoanelor varstnice, copiilor si adolescentilor, pentru a asigura un aport adecvat de nutrienti;
– monitorizarea aportului de fibre alimentare: excesul poate interactiona cu absorbtia calciului, zincului si fierului;
– aport variat de nuci, seminte, leguminoase, fructe si legume, incluzand in dieta surse variate de vitamina C, pentru a imbunatati absorbtia fierului.
O dieta vegetariana sanatoasa este o dieta in care sunt incluse varietati de produse vegetale, incluzand: cereale, leguminoase, legume, fructe, nuci, seminte, uleiuri vegetale, condimente si ierburi aromatice.
Dietele vegetariene sunt asociate cu diferite efecte favorabile asupra sanatatii, datorita continutului crescut de fibre alimentare, acid folic, vitaminele C si E, potasiu, magneziu si fitonutrienti, dar si unui aport de grasimi preponderent nesaturate. In comparatie cu dietele vegetariene, dietele vegane contin cantitati mai mici de grasimi saturate si colesterol si mai multe fibre alimentare. Totusi, eliminand din dieta, partial sau total, toate produsele alimentare de origine animala, creste riscul de a dezvolta diferite deficiente nutritionale.
Nutrientii care ingrijoreaza atunci cand vorbim de dietele vegetariene si, in special, de cele vegane sunt: vitaminele B12 si D, calciu, fier si acizii grasi esentiali omega-3. Daca pentru vegani este destul de dificil sa isi asigure necesarul zilnic de nutrienti, acest lucru nu este valabil si in cazul ovo-lacto-vegetarienilor, datorita includerii in dieta si a produselor animale, respectiv a produselor lactate si a oualelor.
Dietele vegetariana si vegana pot asigura aproape toti nutrientii, dar persoanele ce le urmeaza trebuie sa fie mult mai atente la ceea ce consuma comparativ cu persoanele ce au o alimentatie ce include si alimente de origine animala. Chiar daca este la moda sa fi vegetarian sau chiar vegan, mancand doar cartofi prajiti si tot felul de alimente procesate nu veti fi mai sanatosi. Tineti cont ca nu eliminarea carnii este cea mai importanta ci, calitatea alimentelor, varietatea si echilibrul.